Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situate in centrul Capitalei. Se intinde din Piata Victoriei pana in Piata Natiunilor Unite si are o lungime de 2.700 de metri. Pe vremea domnitorului Constantin Brancoveanu, strada nu facea parte din Bucuresti, numele ei fiind Drumul Brasovului si era formata doar din bucata dintre dintre Cercul Militar si Piata Victoriei. In data de 8 octombrie 1878, armata romana isi face intrarea trumfala in Capitala, in urma victoriei Razboiului de Independenta, primind numele de Calea Victoriei, nume pastrat pana in prezent. In perioada comunista artera era numita Calea Victoriei Socialismului.

Printre zonele acaparate de zapada se numara si Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, care a inceput sa capete un aspect alb specific anotimpului in care de aflam. Infiintat in anul 1953 cu ajutorul profesorului Nicolae Simache, astazi este o institutie de cultura de prestigiu, care prin cele 13 muzee deschise publicului, apreciaza valori materiale si spirituale importante din patrimoniu national si universal.
Insa privind peisajul ce iti iese in cale, nu te face sa nu te gandesti cum resimt acele obiecte vechi lucrurile din jurul lor. Totusi ele nu simt, sunt doar o istorie invaluita in prea mult alb.

Ei bine, cladirea The Royal Bank of Scotland (RBS), situata in centru capitalei pe strada Halelor numarul 7, imbina intr-un mod placut arhitectura anilor 30′-40′ cu modernul secolului 21, facand-o sa-si arate frumusetea de altadata.

Kiev este capitala si cel mai mare oras a Ucrainei, avand in 2003 aproximativ 2.642.486 de locuitori inregistrati oficial, desi numarul mare de migranti neinregistrati aduce acest numar la aproape 3 milioane. Orasul este un centru important industrial, stiintific si cultural a Europei de Est, avand o infrastructura extensiva, desi destul de veche considerand declinul puternic economic a Ucrainei in anii 1990. Exista totusi un sistem foarte dezvoltat de transport in comun, incluzand un sistem de metrou – Metroul din Kiev.

Influentat de Vladimir I, orasul devine in scurta vreme centrul religios al statului rus, in principal datorita cladirilor sale sacre: Catedrala Sf. Sofia, Catedrala Sf. Vladimir, Manastirea Lavra Pecerska. Din Kiev a inceput crestinarea Rusiei si cultura ortodoxa, mandrindu-se cu unele dintre cele mai vechi lacasuri bisericesti din spatiul ex-sovietic. Interesant mai este ca intre 1569 si 1667 Kievul a apartinut Poloniei.

Orasul ce pare a se ridica impunator ascunde doar cativa locuitori timizi si strazi inguste. Aceasta devine marca de incadrare si recunoastere a Ploiesti, atestat abia in 1503. Orasul Ploiesti n-a intrat in epoca moderna cu un inventar arhitectonic bogat. Astfel, in secolul trecut, ca sa nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A inceput sa se contureze, mai ales odata cu arhitectii din familia Socolescu, un stil ploiestean sau cel putin o varianta locala a stilului national.

Se pare ca, in ciuda trecutului victorios, putini mai stiu sa priveasca inapoi la frumusetea unui oras ce avea sa ocupe primul loc, dupa Bucuresti, in privinta valorii productiei industriale realizate.